As vrea sa plang

Aş vrea să plâng, dar nu mai pot,Părinte,
Căci sufletul din mine a murit,
Şi-acum mă-ndrept spre-aceleaşi vechi morminte
Să-mi caut locu-n care m-am trezit.

Aş vrea să plâng, să plâng fără cuvinte...
Într-un tărziu când ţărmul dezgolit
Va sângera pe-ale mele oseminte
Dintr-un cavou în soare rătăcit.

Aş vrea să plâng, dar nu mai pot, Părinte,
Deşi mă doare trupu-mi răstignit
De-o mică floare printre gânduri sfinte,
Legate între ele printr-un mit.

Aş vrea să plâng cum n-am plâns niciodată!
Aş vrea, Părinte! Da, aş vrea să plâng
Pe un mormânt din mintea-mi ferecată
Cu veşnice lumini ce nu se sting.

Aş vrea să plâng cu teamă şi-ndurare;
Să plâng că nu mai sunt ce-am fost cândva:
O mică stea căzută la-ntâmplare
Şi-al cărei nume era CINEVA...