Pecete

Azi…parcă şi lacrimile îşi caută rostul…Iubesc viaţa!!! Iubesc iubirea!! Iubesc fiecare răsărit de soare! Iubesc fiecare floare pe care o privesc şi care cu parfumul şi frumuseţea ei îmi înveseleşte ziua! Iubesc ecoul! Iubesc tăcerea! Iubesc, Doamne! Iubesc!!! Şi îndrăznesc să strig: cum aş trăi fără iubire? Doamne, aş vrea să te iubesc mai mult decât viaţa! Adesea mi-e dor de Tine, de toate acele simţăminte pe care mi le-ai dăruit acum câţiva ani, în perioada studenţii mele. Mi-e greu să nu-mi aduc aminte…Mi-ai dăruit Lumină, mi-ai dăruit speranţă, mi-ai dăruit visul de a crede în ceva…puterea de a crede în dragoste, o dragoste pură, neatinsă de tot ce-i pământesc, o dragoste necondiţionată şi nemărginită.
„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3:16)
Domnul meu iubit, îmi doresc cu toată fiinţa mea să faci din mine şi din soţul meu oameni care să te iubească mai mult decât orice, să punem dragostea pentru Tine pe primul plan, să Te onorăm în vieţile noastre şi să Te urmăm în această lume plină de ură, ipocrizie, minciună, prejudecăţi…
„Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede.” (Romani 1:16)
Îmi doresc un timp în care speranţa să nu moară…
Orice dorinţă…orice vis…se pierde în zare odată cu timpul…la fel ca o iubire găsită în locul în care nu te aştepţi…Păşeşti spre ea pe căi neştiute şi glasul tău se înmoaie gândind profund…la o dragostea reală, blândă, curată. Laşi totul în urmă privind spre un nou orizont…ţi-e dor şi doare, chiar şi o clipă fără ea…doar gândul că iubeşti te face mai puternic decât ai crezut tu vreodată că poţi fi…Şi atunci şti că Dumnezeu a împărţit iubirea egal…jumătate tu…jumătatea celălalt…Viaţa m-a învăţat să nu privesc înspre trecut, ci întotdeauna spre viitor cu încredere şi cu privirea îndreptată în Sus. Îţi mulţumesc, Doamne, că din aşteptarea şi nerăbdarea mea tu ai făcut o mare binecuvântare. Îţi mulţumesc pentru o dragoste pe care nu visam să o trăiesc şi-ţi mulţumesc că Tu ne poţi de grijă! Poate că timpul nu stă pe loc, dar dragostea rămâne, şi nu într-o clepsidră uitată pe cărare, spartă de timpul ce-a trecut…ci de Tine…rămâne că Tu ai creat-o, ai pus-o în noi, parcă ca o pecete…pentru că oriunde mergem o ducem cu noi şi parcă lasă o dâră de Lumină…şi Lumina aceea eşti Tu! Atâta timp cât Tu exişti în noi, există şi iubirea. Căci ce este iubirea decât Tine? Sau ce putem fi noi fără de ea? Iartă-ne, Tată, că nu suntem demni de grandoarea dragostei Tale! Iartă-ne că plutim adesea în indiferenţă, în lumea noastră din care uneori ne e greu să ieşim…de teamă…Dar Doamne, ştim…
„Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7)
Să iubeşti, spunea cineva, înseamnă să-ţi asumi cel mai mare risc, înseamnă să-ţi pui viitorul şi fericirea în mâinile altuia. Şi totuşi, dragostea este mai presus de atât…să dăruieşti totul fără a aştepta nimic în schimb, să sacrifici totul…Nimic nu este greu în viaţă dacă ai iubirea alături!
Orice drum e mai frumos în doi…iar drumul nostru este drumul iubirii…
Cine sunt eu? Cine eşti tu?
Nu sunt marele "Eu sunt" (Exod 3:14; Ioan 8:24,28,58), dar sunt ce sunt prin harul lui Dumnezeu (1 Corinteni 15:10).
Sunt sarea pământului (Matei 5:13).
Sunt lumina lumii (Matei 5:14).
Sunt copil al lui Dumnezeu (Ioan 1:12).
Sunt parte din adevărata viţă, prin care se scurge viaţa lui Dumnezeu (Ioan 15:1, 5).
Sunt prietenul lui Hristos (Ioan 15:15).
Sunt ales şi rânduit de Hristos pentru a-I aduce roadă (Ioan 15:16)
Sunt rob al neprihănirii (Romani 6:18).
Sunt rob al lui Dumnezeu (Romani 6:22).
Sunt fiu al lui Dumnezeu; din punct de vedere spiritual, Dumnezeu
este Tatăl meu (Romani 8:14,15; Galateni 3:26; 4:6).
Sunt moştenitor împreună cu Hristos, împărtăşind împreună cu El
moştenirea (Romani 8:17).
Sunt un templu, un locaş al lui Dumnezeu. Duhul Lui şi viaţa Lui
locuiesc în mine (1 Corinteni 3:16; 6:19).
Sunt una cu Domnul şi sunt un duh cu El (1 Corinteni 6:17).
Sunt un mădular al trupului lui Hristos (1 Corinteni 12:27; Efeseni 5:30).
Sunt o făptură nouă (2 Corinteni 5:17).
Sunt împăcat cu Dumnezeu şi sunt un slujitor al împăcării (2 Corinteni 5:18,19).
Sunt un fiu al lui Dumnezeu şi una în Hristos (Galateni 3:26, 28).
Sunt un moştenitor al lui Dumnezeu, întrucât sunt un fiu al lui Dumnezeu (Galateni 4:6, 7).
Sunt un sfânt (Efeseni 1:1; 1 Corinteni 1:2; Filipeni 1:1; Coloseni 1:2).
Sunt creaţia lui Dumnezeu - lucrarea Lui - născut din nou în Hristos pentru a face lucrarea Lui (Efeseni 2:10).
Sunt un cetăţean al casei lui Dumnezeu împreună cu restul familiei lui Dumnezeu (Efeseni 2:19).
Sunt un întemniţat al lui Hristos (Efeseni 3:1; 4:1).
Sunt neprihănit şi sfânt (Efeseni 4:24).
Sunt cetăţean al Cerului, aşezat în locurile cereşti chiar acum (Filpeni 3:20; Efeseni 2:6).
Sunt o expresie a vieţii lui Hristos, pentru că El este viaţa mea
(Coloseni 3:4).
Sunt ales de Dumnezeu, sfânt şi prea iubit (Coloseni 3:12; 1Tesaloniceni 1:4).
Sunt un fiu al luminii şi nu al întunericului (1 Tesaloniceni 5:5).
Sunt un părtaş divin al chemării cereşti (Evrei 3:1).
Sunt părtaş al lui Hristos; am parte de viaţa Lui (Evrei 3:14).
Sunt una dintre pietrele vii ale lui Dumnezeu şi sunt zidit în Hristos
ca o casă spirituală (1 Petru 2:5).
Sunt membru al unui neam ales, al unei preoţii sfinte, al unui popor sfânt, al unui popor pe care Dumnezeu şi L-a câştigat ca să fie al Lui (1 Petru 2:9,10).
Sunt străin şi călător în această lume în care trăiesc temporar (1 Petru 2:11).
Sunt copil al lui Dumnezeu şi mă voi asemăna cu Hristos când se întoarce (1 Ioan 3:1,2).
Sunt născut din Dumnezeu, iar cel Rău - diavolul - nu mă poate atinge (1 Ioan 5:18).

"Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu" (Efeseni 6:14-17).


"Dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. Şi dacă ştim că ne ascultă, orice i-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut" (1 Ioan 5:14,15).